Dileme

Acu fo doo zile ma intoarceam de la munci impreuna cu un amic. Si din vorba`n vorba veni si chestiunea nuntilor, faptul ca pt moment amandoi suntem solo and stuff. La care el ma intreaba de ce atunci cand aveam carute si cheltuiam ceva pe rotile lor, abia ajungeam la salaru urlator cu ceva monetar in buzunar iar acu cand suntem solo si nu mai cheltuim pe posterioru lor nik suntem in aceeasi situatie?

Inca ma intreb lucrul asta si nu-mi ies socotelile neam.

Avatare cool

or not. Ma plictiseam crunt azi si verificam ce mai e prin lista de messenger. Si imi trec ochii pe o oarecare persoana care avea un avatar ce m-a facut sa pic de pe scaun de ras tinand cont ca stiam cum arata persoana respectiva. Este vorba de o ea la fo 100 de kg. iar avatarul cu pricina e mai jos



acu stau si ma intreb oare cati pun botu la chestia aia ? si oare cati or sa regrete. traiasca lumea "mircuitorilor"

Era tehnologiei

Cam asa se lauda lumea. Masini, unelte, trebi and above all the mighty INTERNET connection. Adica stau si eo listinit la birou si dau cu mailu peste tot pe unde ma intereseaza cate ceva ca sa nu ma mai deplasez pan la birou de informatii al respectivei institutii. Si ei raspund in scurt timp. BZZZZZZ wrong answer motha` fucka`. Ei nu raspund pt ca is obisnuiti cu leneveala la birou.

Sapt trecuta pe joi dimineata am trimis fo 5-6 mailuri la diferite banci solicitand niste informatii referitoare la un credit. Si am primit raspunsuri de nu mai facea fata outlooku. Un raspuns de la o singura banca. Si da, ala a fost relativ rapid (10 min or some some deci clienti la ei la greu). In rest fix pola.

S'atunci stau si ma intreb la ce dreaq imi foloseste toata tehnologia asta cand eo tot tre sa ma deplasez si sa-mi pierd timpu pe drum ca sa intreb o chestie?

Doar la noi ...

Am ramas mai mult sau mai putin masca

Braila - ma` hometown - knife's heaven

Am tot auzit pe ici pe colo cum ca Braila ar fi orasul cutitarilor. Cand eram copchil consideram a fi mai mult o legenda. Apoi am crescut si am ajuns sa umblu prin diferite cartiere ale orasului, iar putin mai tarziu am ajuns vrand nevrand sa muncesc prin zone rau famate. Si brusc legenda s-a transformat in realitate. De la banalul briceag pan la sabia stil ninja era doar un pas. In schimb ce am observat la cei ce purtau astfel de unelte (atunci) era faptul ca stiau ce e ala respect, si chiar daca la inceput pareau lei, daca stiai sa ii tratezi de cele mai multe ori erau baieti de treaba (depinde de fiecare cum intelege). In ziua de azi vad toti pustanii cand e vb de scandal ca dau sa scoata un cutit, sau vreo unealta de genu. Parca nu mai is "batranii" golani care daca vedeau fun pujtan ca sarea sa fie mai mescher ii articula doo dupa ceafa si ii explica de respect.

De ceva vreme am renuntat la acea viata. Dar stau si-mi aduc aminte ca in multe feluri Braila e un loc mult mai civilizat fata de Bucuresti (pe unde bantui acum). Si cel mai tare regret ca in Bucuresti nu or sa fie golanasii din Braila. Mai ales in mijloacele de transport. Am fost de multe ori pe acas si de multe ori m-am plimbat cu mijloacele de transport pe acolo. Dar niciodata nu am vazut cocalarul cu telefon ce stie mp3 ascultand fo manea. Poate pt ca pan la statia urmatoare ar fi pus ochii pe el 2 bajeti si la a 3-a statie cocalarul canta singur maneaua, telefonul fiind pe cale sa fie vandut fara voia lui. Parca din punctul asta de vedere inca exista respect.

For now `nough bout this.